~

       Hartă cu ‘cele mai corupte’ ţări de pe glob. Aproape un planiglob materialist-istoric. Cele mai bogate sunt şi cele mai puţin corupte, iar celelalte, ruşinea umanităţii – în Africa, America de Sud etc. Dat fiind însă că banii (de corupt) se află la primele, iar resursele la celelalte, e cea mai involuntar comică reprezentare care s-a putut obţine din lungi cercetări minuţioase.

       Scurtă stupoare, S., cartea lui C., e pur şi simplu proastă, mic delir neo-oniric, cu sentimentalisme de mic-burghez fantast, trenând, epic nestructurată etc. Tăcere jenată.

       Carol (2015) observ abia acum că e după o carte scrisă prin ’52 de Patricia Highsmith, autoarea lui Tom Ripley…

       Înainte, temele ‘optimism’ sau ‘pesimism’ nu existau. Oamenii trăiau pur şi simplu, nu se gândeau ce anume să-şi spună despre ceea ce trăiau.
       Ideea că vii la filozofie sau la literatură aşa cum vii la spital, să te pună pe picioare…

       Două etape mari şi late în procesul creaţiei:
       – să-ţi dai seama cum
       – să faci. (Prima, specialitate universală.)

       Clişeul verbal al ‘respectării opiniei’… Regret, dar nu îţi respect opinia, dacă nu are intrinsec ceva respectabil. Respectul e ceva solid, durabil, n-are nimic cu a da şi a răspunde la bună ziua. Politeţea, civilitatea, conversaţia nu sunt respect, o deferenţă care ţine de lucruri ultimative. Cunoşti 200 de oameni în viaţă, ‘respecţi’ 6.

       Făpturile din jur sunt stranii. Destui tipi ‘celebri’ mărturisesc că oamenii sunt drăguţi cu ei pe stradă, le fac semne, zâmbesc, le trimit câte un cuvânt de încurajare. În vreme ce pe internet sunt ignobili. Se prea poate că sunt aceiaşi oameni care pe net sunt ignobili şi pe stradă te felicită, şi că adevărata lor natură e ultima. Acoperirea online-ului te face să te descoperi mai maliţios, mai perfid şi mai obtuz decât ai fi tu însuţi pregătit să admiţi.

       ‘Suferinţa de a fi fericit’… Nimeni n-a mai vorbit despre asta în istoria gândirii. Uitându-te câte ocurenţe are pe mediile reticulare internet, îţi dai seama că Cioran va rămâne; are postumitate absolut sigur.

       Cine mai pomeneşte de Abhazia, Osetia, Nagorno-Karabah?… Nume care sufocau cu câţiva ani în urmă ştirile sunt azi neant. Să te legi de eveniment, de ‘secreţii ale timpului’ (Foucault)… Ca un scriitor care se apucă să descrie în romanul lui tot felul de gadget-uri de ultimă oră – precum extraordinarul aparat foto digital de 6 megapixeli -, iar în zece ani obiectele, fanate, molipsesc restul naraţiunii de un aer uzat şi un pic ridicol.
       Cum ar trebui să vorbeşti pentru a avea o proză relativ ‘perenă’, sau de o ‘eternitate restrânsă’ la câteva decenii, cel puţin? Despre maşini – fără a pomeni vreo marcă, să zicem. Precizezi: ‘sport’, ‘de viteză’, ‘de lux’. Despre bijuterii etc. Băuturi – tipul, nu marca. Despre case, fără să înfăţişezi forme, mobilier, tablouri. Despre haine fără a le descrie – insişti oprindu-te la un detaliu (eşarfă, ac de cravată). Despre ceasuri fără a pomeni mărci. Oraşe – în vag. Pomeneşti nume de scriitori şi filozofi ‘siguri’. Etc. O permanentă cursă din general contra particularului răsuflat. Ieşi din Zeitgeist întrebându-te ce-ai vedea dacă ai deschide televizorul după zece ani de comă vegetativă; rubrica meteo, peisaje. – Apoi te gândeşti că ceea ce face un roman etern e forţa, strălucirea prozei, şi ceri enervat o maşină de scris.
       Ideea, consolatoare: mâine n-o să mai conteze nimic din tot ce asfixiază acum. Refugiaţi, musulmani, ISIS, Al Qaeda, all the crap – nothing, null, zero.
       Oricum, lucrurile care te fac să sari până-n plafon sunt unul pe an. Pe deceniu.

       Revăzut-o întâmplător pe X. Îngheţat. Cât de bătrână. Şi subtilitatea ei, timiditatea cu care-şi căuta cuvintele – azi, un galimatias precipitat pe orice temă. O pungă de piele îi atârnă sub bărbie…, privirea e tăioasă, locvacitatea, a unei mătuşi. Acum câţiva ani avea 20 şi era o silfidă misterioasă din corpul de balet al lumii.
       Dacă s-ar putea să nu ne mai întâlnim umbrele.

Anunțuri

~ de soirs pe 30 Ianuarie 2016.

3 răspunsuri to “~”

  1. Am observat ca folositi des eticheta ‘mic burghez’ in judecati de stil. Ce inseamna eticheta (vreau sa spun dincolo de nuanta peiorativa) ? Calinescu este un mic burghez, de salon, Cartarescu un mic-burghez fantast, etc…

    Literatura scrisa de mici burghezi sau pentru mici burghezi ? Va calificati din plin, cel putin in ultima categorie.

    Nu stiu pentru cine scrieti, insa va asigur ca sunteti citit de mici burghezi (cu un deficit de dopamina, eventual). Asum ca nu intretineti iluzia ca va citesc proletarii (decat daca traiti in alta tara decat mine, in care proletarii au cu totul alt profil si sunteti tradus) sau `marea` burghezie (care local ar insemna top 500 capital, sau ceva de genul). Cioran era mic burghez, Ionescu era mic burghez, Houellbecq era (inainte de a deveni super-bogat, that is) mic burghez and so on….

    • Îmi amintiţi de cineva care, tot fiind acuzat de mentalitate mic-burgheză, a izbucnit într-o zi: – Bine, dar de ce nu pot avea şi eu o mentalitate burgheză? De ce ‘mic-‘ de fiecare dată?…
      Nu e un termen sociologic, pentru mine. Desemnează un aspirant la statusul burgheziei, un fel de wannabe. De obicei primele generaţii etc. sunt veleitare. Sunt mai rele şi mai înverşunate decât burghezia, that’s the idea, pentru că apără ceea ce încă nu sunt. Ca New Money faţă de Old etc., au aspiraţiile dar nu esenţa. În litere, un mic-burghez e foarte vizibil.
      (Doamne, Cioran mic-burghez… N-avea nici după ce bea apă şi n-a fost proprietar în viaţă pe nimic. Nici Houellebecq, Ionesco – poate spre sfârşit…)
      Smile a little.

  2. Scurt, M.C. este cineva serios. Ce am scris mai sus sunt opiniile unor tipi care au citit ultima carte. Voi vedea.
    Really, calea Cioran ‘histrion’ – completely bogus, e cel mai autentic tip care s-a invartit vreodata printre noi. Cunosc interpretarea, stiu de unde vine, nu importa.
    Vaste teme.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s