~

       Când poporul ‘se exprimă’ şi nu spune ce-am vrea noi să spună, suntem perplecşi. Din două, una: fie poporul nu e în drept să se exprime, şi atunci de ce mai e întrebat (să formăm o clasă subţire de experţi cu teze în politici publice şi să hotărâm fără el); fie se exprimă legitim, şi atunci care e raţiunea perplexităţii. – ‘Populism’ – e azi, provizoriu, unul dintre numele prin care democraţia se întoarce în secolul XXI. Un nume de ocară doar dacă democraţia e unul. Şi poate că e. Să ne hotărâm, deci, asupra inversiunii, când invocăm vechea teorie politică şi, pedant, ‘tirania majorităţii’ (deşi nicio astfel de tiranie nu a fost până acum probată în real, fie şi o singură dată). Dogma elitară exuberantă, expusă integral în comentarii, tiradele media pline de ostilitate obscenă, clişee social-suprematiste şi cosmopolitism de bazar, livrate de dimineaţa până seara, articolul lui B.-H. Lévy, alianţa perfectă dintre trusturi media şi bogaţi în afirmarea unei europeităţii dez-europenizate, în blamarea votanţilor pentru paseism, xenofobie, instrucţie precară şi, delicat, vârstă avansată etc. O epocă ruinată, vidată de sine, se termină.
       Ok, există literatura.

Anunțuri

~ de soirs pe 27 Iunie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s