~

       Leonard după moartea Virginiei, notă pe o bucată de hârtie: ‘Mi se spune: „Vino la noi la ceai şi îţi vom aduce alinare”. Dar n-are niciun rost. Trebuie să fii crucificat pe propria ta cruce.// E un lucru ciudat că o durere îngrozitoare în inimă poate fi întreruptă de o durere mică în degetul al patrulea de la piciorul drept.// Ştiu că V. nu va veni trecând prin grădină dinspre Lodge, şi totuşi o caut uitându-mă în direcţia aceea. Ştiu că s-a înecat şi totuşi ascult să văd dacă nu a ajuns la uşă. Ştiu că asta e ultima pagină şi totuşi o întorc. Nu există nicio limită în stupiditatea şi egoismul nostru’ (V. Glendinning, Leonard Woolf: A Biography, Free Press, New York, 2006, p. 332).
       După cremaţiunea Virginiei şi plecarea tuturor, ieşit într-o plimbare cu Willie Robson, acesta îşi aminteşte conversaţia: ‘”Ea e moartă şi complet distrusă”, a spus, şi toată neîncrederea lui profundă în religie şi alinările ei era prezentă în cuvintele acelea. Era imposibil să-l consolez în singurătatea lui şi în sentimentul pierderii’.

Anunțuri

~ de soirs pe 2 Iulie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s