~

       Cineva care are o mie de euro pariaţi pe Trump (pe care bineînţeles îl detestă) – orientarea lui e Brexit. Sistemul lui: de câţiva ani, cu cât media oficială îţi spune că ceva – ins sau lucru – e pierdut (sau detestabil sau nefrecventabil etc.), cu atât trebuie să te aştepţi să câştige. Ca să te orientezi te uiţi la media oficială – cumpărată total, portavocea clasei dominante – şi adopţi simplu exact poziţia contrară.
       Z.: ‘Donald Trump e stânga anilor ’30’. – Poate, doar că atunci existau lupte, exista Front populaire, fascismul, frontul spaniol etc., ruşii erau încă o improvizaţie, totul avea un fel de farmec inaugural. În fine, exista un mister. Acest T. e anti-Wall Street, e adevărat, pentru protecţionism comercial, contra imigraţiei (adorata multinaţionalelor) care produce un dumping tragic pe locurile de muncă, contra acordurilor tip TAFTA şi TPP etc. E cam tot ce-l plasează la stânga socială. Să-l compari cu New Deal-ul lui Roosevelt e cam optimist. Teza lui Z.: ce avem nu e o luptă între stânga şi dreapta în America, ci una între stânga veche, protecţionistă şi anti-imigraţie, a anilor ’30 (Trump) şi stânga multicultural-cosmopolită post-’60 (Clinton). Ok. Se va vedea dacă Roosevelt are vreun amestec în asta.

       X, cea mai subtilă inteligenţă speculativă a Valahiei din ultimii 50 de ani – n-o să găseşti în materie, după anii ’70, vreun text mai solid decât T. şi D.l., nici nu trebuie să-ţi dai osteneala -, producând totuşi chestii aiuritoare. Unde să reuşeşti să ascunzi texte precum cel despre regii care sunt ‘ferestre spre cer’ ale  popoarelor. Te găseşte cineva peste 100 de ani, citeşte asta. Va trebui să fie mereu cineva care să aşeze în context: ştiţi, era după anul 1989, bieţii oameni ieşeau din grotă, erau vulnerabili la entuziasme bizare, ancilare… E cam consternant, nu se poate explica aşa ceva. Şi din nenorocire se găseşte mereu cineva să le dezgroape.
       (Ce neînţelegere. Dacă X ar fi fost de stânga era mai periculos ca o carabină, e un tip de atac (elev al lui C., necum al lui N.), inteligenţa lui e de atac, are nevoie de absurd şi ură. Ce aiurea să vezi un ins de atac construind mereu structuri defensive (conservatorism), chinuindu-se să fie sedus de toleranţă şi tihnă, ridicând fortificaţii orientale de pripas, pe unghiuri absurde stil de Vauban; e de neînţeles, aproape o erezie a spiritului. Dar la valahi nu există stânga, radicalitate; popor de rurali ridicat pe proprietate funciară ori pe frustrarea ei, marcat de tropismul lui anistoric. Nu va ieşi nimic.)

Anunțuri

~ de soirs pe 29 Septembrie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s