~

       Sergentul Dorsey, 90 plus, eliberează în ’45 cu trupa un lagăr de concentrare obscur din Austria, Gusen.
       ‘Nici măcar nu auziserăm de lagăr. Noi nu ştiam de niciun lagăr de concentrare. Locotenentul Burns i-a văzut pe toţi oamenii ăia, cu miile, în spatele unor sârme ghimpate şi a ordonat să tragem în încuietorile de la poartă. Şi când au deschis porţile, toţi oamenii aceia, cu miile, au venit spre noi, ne-au îmbrăţişat, ne-au căzut la picioare, şi se ţineau cu mâinile de noi şi vorbeau în nişte limbi pe care noi nu le înţelegeam. Am auzit pe cineva spunând „Ich habe Hunger”. Ştiam pe timpul ăla destulă germană ca să înţeleg că le era foame. Aşa că le-am spus celorlalţi băieţi să meargă şi să aducă raţiile noastre de mâncare. Şi au mâncat tot. Evident, ne aşteptam ca atunci când le-am dat ţigările să ne ceară să le aprindem, dar ei le-au mâncat. Eram încremeniţi să-i vedem mâncând ţigările. Mâncau hârtia şi tot.’

Anunțuri

~ de soirs pe 25 Octombrie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s