~

       Câteva cărţi mi-au rupt inima, în copilărie.
       – Singur pe lume, mai întâi. Îmi amintesc şi acum începutul scurt şi frapant: ‘Sunt un copil găsit’. Hector Malot a fost acuzat că e uneori cam sentimental. Nu ştiu. Cartea mi-a format ea singură jumătate din trăsăturile de caracter, într-atât m-au zguduit scene de acolo. Aveam undeva între 8 şi 12 ani, cei mai vulnerabili; de atunci nu suport răul sardonic, cruzimea etc. Orice cerşetor e pentru mine Rémi, ţinând un spectacol la colţ de stradă cu maimuţica lui îmbrăcată în vestă militară şi chipiu, sau cu căţelul Capi. (La ce instrument cântau, oare. Nu mai ştiu. Îmi amintesc doar scene când stăteau în frig, sufereau de foame…) Până la cartea asta credeam că toate în lume sunt în regulă, adică mai mult sau mai puţin lumea era alcătuită din ceea ce vedeam în împrejurimile casei sau uitându-ne pe fereastră. Malot a mai scris vreo 80 de romane, din care n-a rămas nimic. Dacă ai şti dinainte ce e timp pierdut şi ce nu; s-ar fi limitat liniştit la capodopera asta care nu ştiu de ce e numită ‘carte pentru copii’.
       – Cei trei muschetari, După 20 de ani, Vicontele de Bragelonne, 8 volume pe care le văd aşezate frumos în raft; citite de cel puţin 2 ori. Cred că îmi plăcea cam orice Dumas. Aveam vreo 10-11 ani, credeam în aventură. Noi copiii aveam coifuri, cape, săbii de lemn şi atacam trupe imaginare de inamici care apăreau de absolut peste tot, mă mir şi acum că nu ne-am scos ochii.
       – Colecţia Jules Verne. Cred că vreo 8-10 cărţi, din cele 50, mi-au plăcut cu adevărat. Am fost încântat să aflu mai târziu că Verne nu fusese mai nicăieri şi că le-a scris pe toate de la biroul lui confortabil din Paris sau Nantes, în halat şi papuci, cu atlase, enciclopedii şi glob pământesc în faţă.
       – Aventurile cu Tom Sawyer şi Huckleberry Finn. Nu chiar impresionante, era la Mark Twain un sarcasm care cădea cam în gol şi nu-mi plăcea (îl consideram de exemplu mult sub Creangă, ale cărui Amintiri din copilărie, citite iarna la gura sobei cu toată familia, ne făceau să râdem ore întregi, până când făceam un fel de apoplexie şi plângeam din cauza durerii de burtă). Dar interesant etc.
       – Revista Pif  (Pif le chien) de benzi desenate. Primul contact cu ‘Occidentul’, cu un alt spaţiu, un alt orizont oarecare. America pentru noi era zero – minus ceva cowboys şi indieni, şi Colţ alb de Jack London. Pif era supliment la L’Humanité-ul Partidului Comunist Francez, şi câţiva copii ‘de la bloc’ (cum numeam zona de 3-4 blocuri şi 7-8 case care alcătuiau alveola protectoare unde ne jucam) aveau părinţi care o puteau, nu ştiu cum, cumpăra sau se puteau abona direct la ea prin poştă. Şi acum iau câte una când o văd undeva, din nostalgie, ca să o răsfoiesc şi să găsesc sistematic că e nulă în comparaţie cu… nu ştiu prea bine ce. Adevăr sau probabil nostalgie. Revista aventurilor lui Rahan, de asemenea, dar mai puţin pasionantă. În Pif, pe la mijloc sau spre sfârşit, lunga serie Corto Maltese, din care noi nu înţelegeam nimic dar ne plăceau marea, corăbiile, aventurile acelor personaje care reveneau în fiecare episod. Maltese era un tip misterios şi de neînţeles cu care voiam să semănăm toţi. Cred că şi acum fumez cigarillos, care e un fumat care nu e fumat, ci pufăit melancolic, privit în vânt şi pierdut în gânduri, din cauza lui.
       – ceva cărţi de SF. Fără aderenţă reală la ele, nu ştiu de ce; poate nu mi s-a recomandat ce trebuie. De atunci genul a fost pentru mine mai mult sau mai puţin mort.
       – apoi am descoperit ‘lecturile’ enervante, seriosul ‘vieţii’, adică nulitatea profundă a tot etc.
       Everything went down from there.

Anunțuri

~ de soirs pe 4 Decembrie 2016.

3 răspunsuri to “~”

  1. Subscriu parțial și abia mă pot abține să comentez. Din respect pentru dumneavoastră.

  2. Oamenii mării – V. Hugo
    Citită pe la 12 ani. Toată adolescența m-am văzut un Gilliat…

  3. E fantastic cat de mult ne asemanam in lecturile copilariei si adolesentei…
    Din cate posturi v-am citit pana acum, everything went up for you, I chose to become an Engineer. (am o privire inteligenta, dar nu ma pot exprima :) )

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s