~

       Situaţia Franţei, în linii de generic:
       – imigraţia: ‘…acumularea unor potenţiale bombe legate de o imigraţie care continuă’. Ce se întâmplă este ‘o comunitarizare, o segmentizare, o etnicizare. (…) Cred că sunt prea mulţi nou-veniţi, o imigraţie care n-ar trebui să fie aici’.
       – islamul: ‘Faptul că există o problemă cu islamul e adevărat. Nimeni nu se îndoieşte de asta’.
       – teritorii franceze în secesiune: ‘Cum putem evita partiţia? Fiindcă asta e totuşi ceea ce se va întâmpla: partiţia’.
       Partiţia, adică războiul civil, libanizarea: eşti de acord că acesta e teritoriul meu, înăuntrul teritoriului statului tău, cu legea mea – sau provoc războiul.
       Cuvintele nu aparţin vreunui bizar Le Pen etc., ci preşedintelui în funcţie al Franţei, Fr. Hollande, în Un président ne devrait pas dire ça (Stock), carte de interviuri.
       Să spui ‘e o problemă cu islamul’, nu cu ‘islamismul’,  ‘jihadismul’ şi celelalte eufemisme, ci cu însăşi religia islamică, care nu seamănă cu absolut nicio alta, e antiindividualistă, un sistem tiranic holist care îţi încercuieşte toată viaţa până în detaliile cele mai intime etc. – aşa ceva nu îndrăznea nimeni, nici cel mai detestabil rasist de pe scenă. Să spui că urmează ‘partiţia’, secesiunea, adică războiul civil în propria ta societate – era ceva de negândit. Şi acum, deodată, e gândit de toată lumea. Imigraţia masivă prin ‘regruparea familială’ pare a fi o problemă. Şi comunitarismul. ‘Nimeni nu se îndoieşte de asta.’ Tocmai, toată lumea se îndoia de asta, până ieri la prânz.
       Aşa arată şeful partidului socialist. Pentru a avea cât de cât o idee asupra stării de lucruri.
       
img_20160722_162311       Cred că elita a pierdut contactul cu realitatea, în America şi în Europa, în totalitate, de aproximativ un deceniu.
       (Îmi pare doar rău că acum elita e alcătuită în mare din tipi de stânga, când dreapta conservatoare ar fi trebuit tradiţional să se afle aici. Dar ne-au prins în malaxorul puterii, strivindu-ne. Nu ştiu astăzi niciun tip de stânga onest care să nu se creadă, spontan, mai bun decât poporul, deţinătorul jaloanelor şi al ideilor care ar trebui să-i traseze destinul, prin varii institute de studii şi politici publice şi ONG-uri care oferă lumina. Intri în pământ de ruşine. Ai nevoie de discuţii interminabile, minute şi ore, să-l trezeşti. E o alianţă economic-politic-media-academic-entertainment înfricoşătoare pe scenă, cu un fel de discurs istorist defetist, de un catastrofism apodictic – asta e calea şi nu e nimic de făcut -, dublat de un hybris de neimaginat. Unii nu se mai ascund, vorbesc ca sub hipnoză. Procesul straniu care s-a petrecut e inexplicabil. Cum a putut să ni se întâmple tocmai nouă? N-am făcut decât să ne plecăm capitalului mondialist de suşă nouă; crezând că urmăm un tropism istoric hegelianist, păşeam mărunt în urma capitalului. Cu noi, tipii cei mai preveniţi, a putut să se întâmple asta. Procesul de oligarhizare a conştiinţelor ar fi trebuit să ne ierte pe noi cei dintâi. Şi suntem ruine. Am câştigat ‘hegemonia culturală’, ideile noastre s-au impus peste tot pe scenă şi domină de decenii, până şi tipi de dreapta gândesc acum fără să-şi dea seama cu soft-ul nostru – dar fizic, psihic, moral, suntem ruine. Într-o asemenea situaţie de derută am ajuns, încât ţinem discursul rasiştilor de acum 4 decenii, admiţând integral tot ce ne scandaliza atunci, şi fără puterea de a face o legătură de veritate între cele două momente.)
       Suntem poate pierduţi. E probabil că suntem pur şi simplu pierduţi.
       E nevoie de cu totul altceva. Tot ce e acum trebuie să moară şi oricum va muri.

Anunțuri

~ de soirs pe 23 Ianuarie 2017.

Un răspuns to “~”

  1. Da… e de jale. Si pe mine ma intristeaza, mai ales ceea ce se intimpla in America. Mi-a lasat un gust amar.
    Cred ca voi hiberna timp de vreo 4 ani …
    Nu am mai trecut de mult pe-aici si nici pe la blogul meu. Am recitit discutia noastra de-acu’ vreo 7 ani, despre Cioran. M-a bucurat sa vad ca inca isi mai mentine actualitatea. Mde, mortii nu se demodeaza …
    Sper ca esti bine. Imi permit precum Pushkin (noua mea pasiune si obsesie multi-media) sa trec de la „вы” la „ты” si invers, avind in vedere ca la discutia despre Cioran, ne tutuiam.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s