~

       ● Încep să sesizez tot mai puţină diferenţă între istoric şi isteric.
       Mă gândesc la V.T., care în ultima vreme a pierdut pedalele. Analogism îmbâcsit, totul e WW2, Trump-Hitler, Putin-Stalin, un kitsch istoric înmărmuritor, ceva de un nivel… Ca şi când te-ai uita azi printr-un pai la realitate. Cred că are 60 deja, sau peste. Care e perioada când un tip mai e permeabil la trezire, şi cea din care devine placă de patefon? Ziarele pregătesc ferpare cu decenii înainte de moartea cuiva, când simt că mai e viu din greşeală. Omul ăsta n-a trăit o zi după 1980.
       Şi, fără să impresioneze neapărat, era dintre puţinii frecventabili; timid şi simpatic, cultivat, de cozerie nesfârşită, hipersensibil şi generos, aproape isteric în prietenie, fricos, snob intelectual, vulnerabil, cu un destin interesant aici şi afară. Dezastru. Fundamental onest, a fost izbit de toţi pereţii de grobianismul valah, asta a accentuat o fisură care exista în el şi care cu timpul s-a fixat ca dominantă. Vorbeşte ca un ins în pragul AVC-ului, instalat în grandiosul pueril; evidentă prăbuşire de ideaţie.
       Refugiat în erudiţie, dramatic lipsit de talent, sau de inovaţie conceptuală, i-a rămas doar moralismul – această eternă ultimă staţie.

       ● Stânga. Unde suntem. Am trădat ‘the underdog’, clasa muncitoare, gulerele albastre şi ne plasăm ferm de partea elitei globaliste. Au găsit un proletariat de substituţie: imigranţii şi minorităţile societale. Proletariatul real suferă, vreau să spun cel survenit din principiul realităţii – raportul dintre forţele de producţie şi relaţiile de producţie -, el care ţine lumea pe umeri. Aderă azi la dreapta sau se abstrage din real, lumpenizat, derutat de parcă ar trăi pe Lună.
       Mulţumim, stânga liberală. (Cum aud pe cineva pomenind de Popper, Hayek, Habermas & Co., ştiu dinainte că mă aflu în faţa unui imbecil.)
       Lucrul cel mai trist, cel mai tulburător dintre toate e că noi, care am reprezentat mereu speranţa, suntem azi tot ce le este mai nesuferit oamenilor.
       Pierdem pe toate tablourile. Poate că vrem să murim. Pluteşte la stânga o aromă de suicid; ca şi când, inconştient, am vrea să ne pedepsim pentru eşecul experimentului comunist, de acum trei decenii. Vrem să ne compromitem total, să murim cu un ţipăt şi să răsară pe lume altceva.

       ● În 1945, ruşii găsesc în buncărul lui Hitler benzile a două filme cu Sherlock Holmes… Roosevelt era membru într-un club de lectură al fanilor Sherlock.
       Aceşti detectivi.

Reclame

~ de soirs pe 23 iulie 2018.

2 răspunsuri to “~”

  1. V.T. e … Vladimir Tismaneanu ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s