~

       ● ‘L.G.: Ce înseamnă pentru dvs. bogat?
       Capote: În zilele acestea şi în epoca noastră, trebuie să ai măcar cinci sute de milioane de dolari. Disponibili. Pe care-i poţi scoate. (…) Am avut mulţi prieteni bogaţi. Încă am mulţi prieteni care sunt bogaţi. Nu-mi plac în mod deosebit bogaţii. De fapt, am un fel de dispreţ pentru cei mai mulţi dintre ei. Aş spune că majoritatea oamenilor bogaţi pe care-i ştiu ar fi de fapt total pierduţi, mai mult decât oricine altcineva, dacă n-ar avea banii pe care-i au. De asta banii înseamnă aşa de mult pentru ei, şi de asta îşi petrec timpul atât de strâns împreună, ca nişte albine în stup, pentru că tot ce au cu adevărat sunt banii lor. Dacă nu i-ar avea, ar rămâne pur şi simplu fără absolut nimic’ (Lawrence Grobel, Conversations with Capote, CreateSpace Independent Publishing, 2014, pp. 207-208).
       Capote a cunoscut bogaţi, nu suprabogaţi; iar dintre bogaţi, doar pe cei ‘publici’. Acea lume unde o femeie trece firesc de la Kennedy la Onassis, fără să simtă că a schimbat cu adevărat anturajul; universul mixt bani-putere. Îi erau familiare doar insectele din jurul felinarului.
       Teza lui, un pic absurdă: bogaţii sunt fiinţe într-atât de găunoase încât, dacă n-ar avea bani, ar rămâne pur şi simplu nimic…
       Te întrebi ce altceva ar trebui să facă. De ce să te agiţi, dacă eşti deja în punctul pe care alţii îl ating prin efort sau geniu? Poţi reuşi în viaţă prin ceva care e ori înnăscut, ori dobândit. Nu sunt 36 de căi. Şi e ca şi când te-ai fi născut pe vârful Everest şi cineva ţi-ar spune, ei bine, acum e timpul să înveţi în sfârşit alpinismul… Un bogat are un copil talentat la pictură, la pian? Niciun sens să se zbată 15-20 de ani pentru ca odrasla să devină Liszt. Eşti acolo, ai deja scopul pentru care orice mijloc e irelevant, ba chiar ridicol.
       Accepţiunea lumii despre reuşită e simplă, ai fie bani, fie putere, fie glorie. Cum banii nu sunt altceva decât putere (libertate), şi gloria idem, totul e varietate a Influenţei. Urma, amprenta, greutatea agitaţiei tale în lume. Şi acum, ce importanţă are pe ce cale ajungi sau dacă eşti acolo deja.

       ● Obiecte şi corpuri care m-au fascinat dintotdeauna:
       – nacelă
       – geamandură
       – barcă (velier)
       – refugiu montan
       – cabană
       – terasă
       Văd desenându-se un tipar.

       ● Todd: ‘Partidele sunt pe o traiectorie descendentă’. Vrea să spună, toate. Politicul vechi.
       Malraux – alcoolul, amfetaminele, singurătatea. Jurnalul Madeleinei Malraux.
       ‘Pentru ca un lucru să devină interesant, e suficient să-l priveşti multă vreme’ (Flaubert, scrisoarea către Alfred Le Poittevin, sept. 1845). Să extragi pasiune din lentoare, din imobilitate.
       Ce înseamnă să fii homosexual. După precizarea lui X, eşti foarte nefericit între 14 şi 18 ani. După aceea viaţa se deschide şi începi să te distrezi. Când eşti bătrân nefericirea se întoarce, nu te mai vrea nimeni, sfârşeşti ori prin a te sinucide (supradoze etc.), ori singur. De obicei singur. Ai deci un interval de 20-25 de ani liberi şi okay.
       Beigbeder: ‘De atunci, n-am încetat să folosesc lectura ca pe un mijloc de a face timpul să treacă, iar scrisul ca pe un mijloc de a-l reţine’.
       Micul eseu al lui Houellebecq, ‘Donald Trump is a good president – sfidare comică, e totdeauna dispus să ia peste picior nişte americani etc., nu i-a iubit niciodată.
       Vreme infectă.
       Ca de fiecare dată de sărbători, presa avertizează despre ‘riscul suicidar’.

 

 

 

Reclame

~ de soirs pe 18 decembrie 2018.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s