~

       ● ‘Lucrul cel mai teribil în viaţă este să nu mai cauţi’ (Cioran, Cahiers, 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997, p. 468).
       A fost luată ca un citat ‘motivaţional’… Or, el regreta: nu mai caut, nu mai reuşesc să am curiozităţi şi proiecte etc. iar asta e teribil pentru viaţa mea.
       Orice succes prea mare e o neînţelegere. Tot ce depăşeşte 5000 de cititori, pentru a da o cifră: la mijloc e sigur o neînţelegere. Evident, e minunat ca un autor să vândă, să fie oricât de celebru, tradus în 200 de limbi ca Biblia etc.: dacă ştie, dacă nu uită cu un surâs că mai încolo de 5000 e întotdeauna o neînţelegere.

       ● Analogia plictisitoare USA-imperiul roman, Gore Vidal a trăit din asta 30 de ani: Statele Unite sunt noul imperiu roman şi au intrat în declin, blabla. Azi e aplicată Europei, şi parcă asta amuză mai puţin. E totuşi ceva ciudat în faza finală. Faptul că romanii au trebuit să împartă imperiul în două pentru a-l prelungi. Ce e frapant la Europa liberală de azi e să vezi o diviziune similară: în Uniune există o Europă de Răsărit (la centru-est de Italia-Austria) şi una de Apus (pe scurt, Germania-Franţa, şi mai pe scurt – Germania). Ca şi când povestea splitării într-un imperiu roman de Apus şi unul de Răsărit nu s-a terminat şi ceva scrie partea a doua.
       E o problemă de geografie, poate, culturi prea diverse şi întinse pentru a se uni.
       E poate o problemă de istorie, două spaţii despărţite prea multă vreme.
       Dar e o problemă. Unii imaginându-se aproape fără să vrea şefi eterni şi propunând franc un continent ‘cu două viteze’, în care Vestul deţine jaloanele. O egalitate orwelliană. Ceilalţi – încruntându-se şi tăcând.

       ● Okay, apropierea necesară pederastie-pedofilie nu e legitimă. Dar e ceva suficient de straniu aici.
       Nu sunt multe călugăriţe care violează fetiţe. Dar sunt mulţi preoţi care molestează băieţi. Homosexuali. Nu sunt pedofili doar – sunt homosexuali pedofili. Prepuberi sau puberi, ce vizează ei sunt băieţi. Dacă ar fi pedofili ar molesta fetiţe, sau ambele sexe indistinct. Molestează băieţi. E cât se poate de limpede liniajul homoerotic.
       Şi homosexualii, şi Vaticanul au prin urmare o problemă.
       Homosexualii, pentru că nu admit efebofilia, atracţia – a unora dintre ei – faţă de puberi adolescenţi, cu un istoric vast şi evocată cel puţin de la Atena încoace. Şi că această atracţie poate aluneca uneori spre pedofilie (cu puberii de acelaşi sex). Că exact despre asta e vorba când sunt acuzaţi preoţii, astăzi. Nu doar despre pedofili, ci despre homosexuali pedofili. Tot căutând să se dezică de asimilarea directă – într-adevăr frauduloasă – între homosexualitate şi pedofilie, au încercat să ascundă jumătatea cealaltă de adevăr, povara lor nerostită: există pederaşti care vor să fie dominaţi de bărbaţi adulţi şi consimţitori, şi există cealaltă parte, care vor să atingă tipi efeminaţi şi cât mai tineri. Ultimii nu pot fi scuzaţi de dragul primilor.
       Vaticanul, pentru ipocrizia de a condamna doar pedofilia preoţilor. Când ceea ce ar trebui să condamne e, de fapt, pedofilia homosexuală. Or, cum nu pot face asta, nici măcar pronunţa cuvântul, descriu o eschivă de PR expunând, în locuţii false, ceea ce vrea mass media să audă.
       …După documentarul cu starul muzical Michael Jackson, Leaving Neverland (2019). Patru ore de film care-ţi strâng stomacul în menghină. Mărturia celor doi tineri molestaţi de el de la 7 ani. Complet distruşi etc. Un homosexual, nu doar un pedofil: un prădător ale cărui victime nu erau fetiţe, nici fetiţe şi băieţi. Ci băieţi.
       Când Capote bănuia pe cineva că e homosexual, nu spunea, îndeobşte râzând, că ştie despre acel ins că-i plac bărbaţii. Spunea întotdeauna că aceluia îi plac băieţii foarte tineri – şi exemplifica cu toţi cei la care a observat asta, Gide care plătea băieţi pe plajă să-i facă vizite de câteva ore, Vidal care avea asemenea escapade în Italia şi era terifiat să nu se afle, Tennessee etc., spre a nu spune nimic de Montherlant. Nu era fireşte moralizare. Capote era obsedat de asta ca şi Freud, vedea lucrul peste tot. La 18 ani el, Capote, încă arăta ca un băieţel de 10, şi asta până aproape de jumătatea vieţii. A observat că asta, chipul prepuber, de man-child, era primul său atu în faţa celorlalţi bărbaţi. Nu era un naiv şi nu era dispus să o ascundă. Problema nu era că erau homosexuali, ci că homosexualitatea lor era sau avea o tentă pedofilă.
       Renunţarea stranie la termenul ‘pederast’ – fără îndepărtarea echivalentă a lui ‘lesbiană’ – probează că prefixul ‘pais’ (copil) deranja şi terifia. În lumea de azi, lotul homosexualităţii masculine are, încă, pentru o parte oarecare din el, o problemă de onestitate de sine. Preoţii sunt totuşi acuzaţi în lume, nu călugăriţele: asta e ceea ce trebuie să-şi repete, la nesfârşit. Că este un punct litigios acolo, care trebuie investigat. În general au fost destul de chinuiţi în istorie ca să nu-şi dorească, cu orice preţ, adevărul.

 

 

Reclame

~ de soirs pe 13 martie 2019.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s