~

       ● În materie de morală, trebuie să procedezi ca Nietzsche, să iei genealogia şi să o opui moralinei.
       În loc să te indignezi infantil (moralină), să faci mai degrabă genealogia unui fenomen: de unde vine, ce l-a produs (niciodată acuzarea unor indivizi, asta e perdantă, ci totdeauna: cum a fost posibil un fenomen. Deci nu de ce a fost X în eroare – dacă indexul tău e îndreptat spre indivizi, e semnul sigur că eşti pe o cale greşită -, ci de ce relaţia de societate din jur l-a lăsat să fie X, totdeauna un pas mai departe).
       Moralina consistă în a spune: nu e bine. Lucrurile nu sunt bune: dictatura nu e bună etc., răul e rău şi binele pare mai degrabă bun, revelaţii emoţionante din această categorie. E universul pleonastic al non-raţiunii, fără idee, sclipire, ieşire posibilă, o flaşnetă trivială care-şi derivă continuitatea din urgenţa sentimentului.
       Genealogia spune în fond: de ce totuşi o să se repete. Ce e putred în adânc, nu la nivel de structuri şi persoane, şi cum ar trebui deranjat şi răscolit adâncul. Genealogia e radicală (acel sens vechi al lui radix: la rădăcină), lucidă şi un pic cinică, fiindcă a depăşit sentimentul şi privilegiază cu orice preţ conştiinţa raţională, adevărul, tragicul.
       Moralina e o invitaţie la a nu gândi. Ci a simţi, hipersimţi şi plânge, a fi în reacţie, un masochism de marionetă fericită care vorbind despre istorie face fişe de poliţie.
       Genealogia te aduce aproape de suspendarea judecăţii şi chiar de abandon. Nu e pentru omul de acţiune sau pentru comentator.
       Bret Easton Ellis remarca de curând, consecvent hotărârii lui de a nu vota până la sfârşitul vieţii, că e în felul ăsta în acord cu jumătate din populaţia Americii, care nu votează niciodată. Te gândeşti la numărul de scriitori şi gânditori din Occident care au luat aceeaşi hotărâre, respectând-o până la capăt. De ce sunt îndeobşte cei mari, Fitzgerald, Capote, Salinger, Hemingway etc. Ce e această piruetă şi retragere cu un surâs.

       ● De la antropocentrism la biocentrism. Animalul, vegetalul, ‘planeta’ sunt în centru, omul a devenit marginal. Nu chiar de mult, sunt doar câteva decenii de când se vorbea încă înălţător despre om.
       Vor fi deci centrali: veganul, antispecistul, ruralul, ecodelirantul, patologicul, criminalul.

       ● În toată Europa, votul la ‘europene’ a fost un vot de clasă. De altfel, ar fi surprinzător ca europenii să creadă atât de mult într-un vis american al Europei. Un fel de Statele Unite ale Europei cu ‘patriotism constituţional’ habermasian e ceva posibil, dar mai degrabă comic, îţi trebuie liant. Acolo a fost o reuşită fiindcă a existat aceeaşi limbă şi aceeaşi istorie. Când limba n-a mai fost comună – imperiul austro-ungar – visul s-a sfârşit. În vreme ce popoarele sunt încă sceptice – fie din inerţie istorică, fie din intuiţia că lipseşte liantul spiritual şi ontologic -, elitele au venit la vot. Toate elitele. Toate metropolele şi regiunile cosmopolite. Popoarele, situate în rural, periurban şi oraşele mici, au absentat masiv, fără să spună nu, într-un soi de expectativă obosită (de câte ori au spus nu – de vreo 15, de la Maastricht încoace, – veto-ul lor a fost ignorat). Nu erau înflăcărate de o Europă liberală a banilor, a unei super-pieţe ca un continent-puzzle cu bucăţi lipite de capital, realitate orgasmatică doar pentru elite. (Altminteri, cultural, şi Hugo a visat o Europă, dar şi Napoleon, şi Hitler etc., ca să nu coborâm mai adânc, visul european nu e în sine nimic.)
       Un vot care a tradus exact poziţia sociologică.
       E suficient să priveşti hărţile ‘electorale’ ca să înţelegi că votul a fost într-adevăr unul de clasă. Că Europa de azi e creaţia oraşelor mari şi a zonelor prospere, cele în care cosmopolitul se amestecă cu profitul. Zonele urbane favorizate economic, ale ‘globalizării fericite’ (Alain Minc). Privind de pildă harta Franţei, o fractură geografică e frapantă. Pe cea a Parisului, arondismentele cele mai burgheze, 7, 6, 5, 16, 4, ticsite de pensionari milionari şi tineri burghez-boemi, sunt primele care vin în pas de dans la urne. Ruralul şi semiurbanul s-au desprins. Urbanul pauper, desprins de asemenea. Zone întregi care au decroşat, s-au desfăcut de Franţa europeistă, ca nişte vagoane singuratice.
       Probabil e acelaşi lucru peste tot. Zone care nu-şi mai vorbesc, care nu se mai înţeleg, intrate în autism social şi istoric.
       Cei care ştiu să privească o hartă, în sensul cartografiei simbolice, au înţeles, şi în rândurile lor pesemne nu râde nimeni. Nu au plecat la studii europene, în anii aceştia, în Vest sau în Est, decât vlăstare de genitori cu măcar câteva buticuri sau unul-două salarii corporate în casă. E de-ajuns să auzi că cineva studiază în Occident ca să întrebi: cine are buticurile, tata sau mama? Cine a făcut creditele, a vândut pământuri, imobile sau lucrează în corporaţii? Ce facem, se vor întreba, şcolim numai elita burgheză în Erasmus-uri nesfârşite şi pe ceilalţi îi lăsăm să se adâncească în marginalitate, aproximaţie, marasm?
       Primul tip care-i va uni şi le va cere votul – unde ne vom ascunde atunci de el? Vom da iarăşi vina pe categoriile ‘răului’ în istorie, ca în submoralismul debil? Unde vom merge post-autism, după ce intrăm într-o bază factuală şi începe comprehensiunea faptului că nu mai suntem într-o democraţie ci o oligarhie a pus mâna pe putere, a dezvoltat o mecanică şi şi-a plasat oamenii pentru a construi, impenitent, liniile mari şi viitorul?
       Întrebările curg, poate. În cancelarii, în birouri sumbre.
       Dar să lăsăm birourile sumbre. Ai o ţigară de foi, un scaun pe trotuarul cafenelei; trece o femeie frumoasă.

 

 

Reclame

~ de soirs pe 9 iunie 2019.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s