bani. o neînţelegere

        Singurul motiv real pentru a face bani, pe lumea asta, e acela de a-ţi părăsi slujba. Nu există niciun altul, nicio altă motivaţie intrinsecă şi reală a îmbogăţirii, în afara libertăţii de a dispune în chip total de timpul şi de viaţa ta.
        Când vezi că, după ce fac bani, o mulţime de inşi intră în alte ‘afaceri’, în meremetiseli şi complicaţii de tot soiul, care le agită în continuare zilele… Şi-au inventat o nouă slujbă care îi ia locul celeilalte, de parcă sclavia ar fi o maladie ereditară. Nu există probabil spaimă mai mare decât aceea de a te găsi singur în faţa timpului, a întrebărilor care îl însoţesc, într-o dimineaţă sinistră.
        Facultatea de a pierde timpul cu sens e rară. O mai întâlneşti la suprabogaţi, la moştenitorii marilor familii, lume reclusivă total. Cred că nu există oameni mai aproape de filozofie ca aceşti sibariţi, care se mulţumesc să-şi piardă timpul câştigându-l, bucurându-se de o existenţă plenar liberă. De aceea şi destinele lor sunt atât de interesante, de melancolice, şi nimeni, cu excepţia lui Fitzgerald, n-a reuşit satisfăcător să intre acolo pentru a descrie ce se întâmplă cu adevărat.

Reclame