eros liber

       Nubila a fost sistematic ‘măritată’, plasată contractual, la vârsta precogniţiei. Ablaţiunea discernământului a determinat calmul şi coeziunea societăţilor umane timpurii. Nu te războiai cu nimeni, ajungea să te înţelegi financiar cu tatăl. Primele semne ale nubilităţii – menstruaţie, ţesut conjunctiv adipos – erau de ajuns pentru ca marfa să fie socotită coaptă şi vandabilă.
        Era cumplit şi medieval.
        Avem azi o schimbare decisivă, constând, în linii mari, în următorul lucru: un urât va fi sigur găsit alături de o urâtă. Un sărac – alături de o urâtă săracă. Selecţia, cu mult mai nedreaptă, a devenit acum naturală. Undeva trebuia, parcă, să zărim un progres…

        Herald Tribune: ‘Un studiu de pionierat, “Beauty and the Labor Market”, publicat în American Economic Review în 1994, estima că femeile şi bărbaţii neatrăgători câştigă cu până la 10 la sută mai puţin decât cei consideraţi atractivi sau frumoşi, iar femeile mai puţin atrăgătoare se mărită cu bărbaţi care au bani mai puţini’ (s.m.).
        Un studiu de pionierat…

       Una dintre cele mai mari naivităţi clamate în discursul public e asocierea erosului libertin, liberal sau libertar – cu fericirea.
        Eros liber înseamnă liberalism, piaţă, competiţie liberă. La care trei sferturi dintre inşi pierd totuşi sistematic şi strivitor.
        Cu sărăcia te mai poţi consola, sistemul statal o compensează un pic. Cu lipsa zeului, mai mult sau mai puţin; există substitute seculare. Dar un dezastru erotic, o poziţie sistematic perdantă în competiţia sexuală liberă, unde nu ai niciun atu în faţa celor care, bine plasaţi, câştigă întotdeauna, sunt izvor zilnic de suferinţă. Nu e o umilinţă aplicată o dată – şi o uiţi; eşti lângă perechea ta în fiecare zi. O vezi. Te vede. Totul e sub ochii tăi, continuu ca o boală cronică. Majoritatea indivizilor sunt prost plasaţi ca să reziste sistemului sexual concurenţial – nici bogaţi, nici chipeşi, nici celebri, nici dispunând de vreo carură de atleţi, nici plini de spirit, de umor sau de calităţi compensatorii, în competiţia liberă sunt depăşiţi sistematic. Iar ‘îndrăgostirea’ lor a fost o alegere din resturi.
        Peste tot cupluri de urâţi cu săraci, destine de avarie, alianţe sufleteşti ale orbilor cu şchiopii.
        Trebuie să fii, cu adevărat, nemăsurat de crud pentru a lăuda competiţia liberă, aici. Dacă material mai poţi accepta umilinţa în viaţă, pe plan sexual e chiar in your face, o înfrângere continuă; şi e puţin spus că ea îţi poate ucide spiritul.

 

Reclame