Garaudy, Roger

        Traseu spectacular în cazul Garaudy. Cu părinţi atei, se converteşte la protestantism la 14 ani; e apoi prizonier într-un stalag vichyst; redevine ateu şi teoretician oficial al comuniştilor (credea că-l critică pe Sartre etc.); apoi vag simpatizant 68-ist şi rejectat de comunişti; apoi om politic, deputat etc.; ecologist şi conservator; convertit la islam, îmbrăţişează extrema dreaptă, antisemitismul militant şi cauza arabă; e condamnat pentru negaţionism şi se mută într-o ţară musulmană; la 99 de ani, moare într-un cartier mărginaş al Parisului.
        Există coerenţă a catastrofei. Omul ăsta n-a vrut toată viaţa, la fiecare avatar, decât să creadă ultimativ în ceva, să se înroleze sub un steag, să i se dea un stăpân.
        De unde o fi ieşit, din ce drojdie a secolului, acest tip uman îngrozit să rămână o clipă în afara turmei, singur cu sine.

Reclame