patologia De ce-ului

        Primo Levi povesteşte că, ajuns în Auschwitz, răzbit de sete, s-a aburcat să rupă un ţurţure de la fereastra din curte. Un gardian l-a lovit cu bastonul peste mână. Uluit, s-a întors spre el, întrebând: De ce? (Warum?) Gardianul l-a privit câteva secunde, înainte să-i dea faimosul răspuns: Hier ist kein warum, ‘Aici nu există De ce’. Levi pricepe atunci că intrase în locul fără De ce, locul fără explicaţie. Cel în care lucrurile se întâmplă pentru că se întâmplă şi atâta tot, nu există o raţiune, nu există un sens şi deci un responsabil, o noimă oarecare a lucrurilor. Lumea fără De ce e infernul – dar până şi infernul arată coerent, un loc de suplicii pentru vagi vini prezumate. Lumea fără De ce e neantul. Trebuie imaginată o imensă gaură neagră – şi un vârtej într-acolo.
       De partea cealaltă sunt maniacii De ce-ului, abonaţii la Explicaţie. În vulgată, panseurile curente de tipul: Există o explicaţie, nu cred în coincidenţe, ‘nimic nu e întâmplător’, există un interes, raţionalizările ziaristice tip ‘ce se ascunde în spatele’ etc., în genere viaţa înţeleasă ca o rebusistică în care este de descifrat ceva. Absurdul, tragicul, hazardul – sunt inacceptabile. Neapărat lucrurile trebuie să aibă un sens şi, dacă el nu există, e inventat. Iov rămâne, aici, candidatul suprem. Când îl lovesc nenorocirile, se întoarce către zeu întrebându-l de ce el, care l-a slujit mereu, e pedepsit. Zeul nu-i poate spune: am făcut un pariu cu diavolul, am banii puşi pe tine, fii liniştit, te descurci bine, continuă. Cu alte cuvinte: un sens există. Iov îşi rupe hainele, imploră o explicaţie. Copiii îi mor, recoltele îi mor, totul se prăbuşeşte şi explicaţia nu va veni. Universul De ce-ului e dorinţa unei lumi a necesităţii, fără întâmplare sau absurd, un loc în care toate lucrurile curg lin pentru că există raţiune supremă.
       Prin definiţie nu gestionezi hazardul. E ceea ce este fără sens şi poate continua fără sens. Niciun guvern nu poate gestiona fatalitatea. Epidemia 2020-22 a fost timpul fără De ce, locul fără explicaţie. Patologia De ce-ului va trece. Ne vom uita în urmă peste aceşti ani, presimt, cu nesfârşită silă.
       Vom uita aceste evenimente de raftul al doilea. Şi după aceea ne vom întreba uimiţi: cum a fost posibil.