~

        B.: ecranele ameninţă literatura. Nu o vor înlocui, e argumentul lui, fiindcă vor rămâne mereu câţiva dezmoşteniţi care să citească într-un colţ. În Franţa, după ultimul ‘studiu’, tinerii citesc o oră pe săptămână – contra a 5 ore pe zi în faţa ecranelor, minimum.
       Dar dezolările lui au fost utilitare – se va pierde literatura, care e un fel de gimnastică pentru intelect, inşii cultivaţi care etc. Or, asta e cu totul secund. Nu utilul pe care-l produce literatura în lume, nu la ce e ‘bună’ ea a contat vreodată. Ci plăcerea aceea a însingurării, cuibărit în cotlonul tău, într-un fotoliu, purtând un dialog imaginar cu tipi care poate au murit dar ţi-au lăsat un mesaj, şi au văzut lumea într-un chip unic. Acea însingurare fericită sau stranie care dispare din umanitate. Poate împreună cu ea etc.
 
 
 
 
–

~ de soirs pe 15 iunie 2024.