design

        A fost totuşi o epocă în care automobilele erau… ‘frumoase’; uluitor. Dacă iei un catalog, eşti năucit. Ce forme! Te întrebi cum şi când au fost posibile. Dar şi mobilierul era uluitor – deceniile postbelice, când te gândeşti la inovaţie, stilizări, linii. Ori am intrat într-un soi de paranteză a creaţiei, într-o clisă artistică, ori dacă nu, nu ştii ce să mai spui privind azi strada, interioarele, faţadele. Undeva s-a pornit un concurs de plictiseală şi găunoşenie generalizate. Cât despre ‘modă’, Saint Laurent s-a retras cu vreo doi ani mai devreme, din monotonie. I-a spus lui Bergé că se simţea în ultimii ani de parcă ar fi jucat tenis singur, trimitea mereu mingi care nu-i erau returnate; şi într-adevăr, în materie de creaţie, după el vin trei trepte goale, şi apoi ‘ceilalţi’. Suntem azi la nivelul ‘Lagerfeld’, e totuşi cam ameţitor… Pseudo-creaţie şi eveniment pe bandă, şi de fapt în stil nu se întâmplă absolut nimic, purtăm hainele anilor ante-’80 cu vagi detalii, suntem în patinaj. Poţi lua o revistă din anii ’90 şi scrie pe ea 2018, e garantat că nu se prinde nimeni. Suntem deja în reciclare şi meremetiseală.

 

 

 

 

        După deconstrucţia artelor ‘clasice’, a avut loc un debuşeu singular în gradul al doilea al creaţiei, arhitectură, design, modă etc., de unde uluitoarea creativitate a acelor decenii. Foarte bine. Şi acum – filonul s-a uscat? Suntem condamnaţi la obiectualitate insipidă şi aproximativ? Ni se iau şi acele fleacuri care ne făceau viaţa suportabilă?

       (Cele două lucruri care au ucis automobilul: siguranţa şi confortul. Poate şi economia obsesivă de bani, criteriul mercantil. Când au început să se gândească la bunăstarea burgheză a pasagerului, la parametri tehnici, fabricanţii i-au strâns cu uşa pe creatori cenzurându-le volumele de lucru, pornirile estetice gratuite. În interiorul criteriului funcţional strâmt, o cutie de chibrituri nu poate fi decât o cutie de chibrituri, nu ai 36 de feluri de a o realiza. Drept care creatorii şlefuiesc de 40 de ani aceeaşi carcasă. În anii ’80, se terminase deja. Nu-mi dau seama ce a ucis creativitatea în celelalte sfere ale esteticii funcţionale, arhitectura care doarme de 3-4 decenii necreând niciun stil, mobilierul etc.)

       Mai sunt: femeile, literatura, martini-ul şi peisajul. And it’s going down.

Reclame