ratare. declinări

        Cele trei niveluri ale ratării.
        i) ratarea comună, socială: eşti ratat dacă nu ai: o casă, un copil, un câine, un vas cu petunii, o înşurubare fermă în viaţă (10-20% dintre oameni sunt rataţi).
        ii) ratarea psihologică, de aspiraţie: eşti ratat dacă nu ţi-ai împlinit visul din copilărie. Dă-ţi întâlnire în trecut, uită-te ce voia copilul de 8-10 ani care ai fost: în raport cu acel vis, ţi-ai reuşit sau nu viaţa (60-70% dintre oameni sunt rataţi);
        iii) ratarea metafizică: eşti ratat dacă existenţa ta nu a clintit lumea. Dacă ai lăsat lumea exact aşa cum ar fi fost dacă nu te-ai fi născut niciodată, viaţa ta a fost peremptoriu o existenţă de prisos (99% dintre oameni au ratat, big time).
        Evident, pe a treia o trecem sobru sub tăcere. Nu ne-o amintesc decât romanele, filmele, plictiselile de acest tip peste care suav se poate trece.

 
 
 
 
 
–