~

        Houellebecq: ‘M-am așteptat la o mare mișcare de simpatie și solidaritate față de evrei, s-a întâmplat invers, actele antisemite s-au înmulţit. Au trecut peste două luni și încă nu-mi vine să cred. (…) Îi susțin pe evrei din motive morale. (…) Dacă te gândești bine, ar trebui folosit un cuvânt mai puternic decât „supunere”. Poate, „sinucidere”? Cred că asistăm la avansarea unui fel de nihilism, care este – și chiar detest să recunosc asta, pentru că am fost mereu critic la adresa lui Nietzsche – o dezvoltare a nihilismului european definit de Nietzsche. Am putea de asemenea, și e probabil mai potrivit, să vorbim despre creșterea pulsiunii de moarte evocate de Freud, despre triumful final al lui Thanatos asupra lui Eros. Într-un cuvânt, Occidentul este într-o formă proastă. Dar Israelul poate supraviețui. (…) Printre altele, mă întreb dacă aș fi admis, ca excepție, dacă într-o zi aș cere să emigrez în Israel. – Cetăţean de onoare, cred. – Acest lucru mă liniștește – și partea cea mai proastă este că nici măcar nu glumesc’ (interviul din Corriere della sera).
       7 octombrie a dispărut într-adevăr, viteza cu care s-a evaporat e consternantă.
       La nivelul structurilor statului, nu există antisemitism sau ceva asemănător. Lucrurile stau mai bine decât în America, unde universităţile tremură, media tremură (nu s-a putut arăta coperta Charlie Hebdo etc.), politicul tremură şi, cu teoriile orientaliste şi postcoloniale, s-a reuşit ceva imposibil încă în Europa, echivalarea aiuritoare între ‘musulman’ şi ‘victimă’, ca inversiune legitimă a realităţii.
 
 
 
 
 
 

~ de soirs pe 24 decembrie 2023.

Un răspuns to “~”

  1. Da, asta m-a șocat mai mult decât atacul Rusiei. Aceste manifestații pro Hamas sau mai degrabă anti Israel, cu cât mai mare crima palestinienilor, dezvăluită pe timp ce treceau zilele, cu atât mai virulente vocile împotriva evreilor. Ca o lume pe dos, în care binele e rău, ce știai că este rușinos este acum de laudă etc. Cumva, ce a făcut Putin se înscrie în logica agresorului clasic și a tot ceea ce îi urmează. Deși, încă și acolo, imediat după Bucha, vedeam tineri ruși cu tricouri pe care scria Nu ne e rușine. Cu cât mai mare crima, cu atât mai tare îmbrățișată, într-un refuz de critică și asumare năucitor. Decât să accepți că ești un mic antisemit, și uite la ce a condus asta, mai bine treci cu totul în barca Hamas. Dacă evreii, ucrainienii etc sunt de vină, tu ești scăpat. Cu cât mai mare vina lor închipuită, cu atât mai bine viețuiești cu monstrul din tine. Pentru că e mai ușor așa, pentru că alminteri ar trebui să o iei de la capăt cu tine însuți.

Lasă un comentariu